TFU INSTAGRAM

29 apr. 2018

De vorbă cu Teresa Wojcik, autoarea trilogiei „Căutând fericirea”


Astăzi am stat de vorbă cu Teresa Wojcik, o tânără scriitoare care este cunoscută pentru succesul pe care l-a avut pe platforma online Wattpad. Autoarea trilogiei Căutând fericirea a acceptat să ne răspundă cu entuziasm la câteva întrebări.
Este una dintre autoarele mele preferate și vă invit să o cunoașteți și voi mai bine prin intermediul răspunsurilor pe care ni le-a oferit.

Pentru început, am rugat-o pe Teresa să încerce a se descrie în zece fraze.
Provocare acceptată.
A trecut foarte repede timpul și mă simt puțin ciudat să nu mai spun „Am 18 ani, sunt elevă și îmi place să scriu”.
Acum am 20 de ani, sunt studentă și iubesc să scriu. Nu mi-a plăcut niciodată să mă descriu. Cred că sunt multe de spus despre mine și, în același timp, foarte multe lucruri de descoperit încă, așa că orice aș spune acum s-ar putea să nu mai fie valabil mâine.  Dar fii sigură că în ceea ce scriu se regăsește mereu tot ceea ce eu sunt.


 1. Cum a apărut ideea trilogiei CĂUTÂND FERICIREA?

Îmi e greu să îți răspund la întrebarea asta. Ar trebui să mă întorc în timp, în 2015, și să aflu ce s-a întâmplat atunci. Îmi amintesc că descoperisem Wattpad-ul de ceva timp și scriam deja la câteva cărți când am început să citesc o lucrare care se numea „Luptând cu sentimentele” – sau ceva de genul ăsta. Povestea era simplă, dar profundă, așa că am stat un timp și m-am gândit la titlul „Căutând fericirea”, după care am început să scriu. Abia după multe capitole am conturat ideea și să i-am creat o structură, dar chiar și așa nu am respectat-o în proporție de 90%. Deci nu a fost un moment anume în care am spus „Da, o să scriu «Căutând fericirea», care va spune povestea X!”. Totul s-a legat pe parcurs.

 2. Cum a început toată această călătorie a scrisului și a publicării romanelor tale?

A început cu descoperirea Wattpad-ului, desigur, și pentru asta îi mulțumesc verișoarei mele, care mi-a spus despre el. O perioadă am citit lucrările scrise acolo, până am înțeles cum funcționează. Și la un moment dat am început să scriu. Pur și simplu. Iar verișoara mea era singura care citea prima, care vota și care îmi spunea părerea ei, până am început „O sută de seducții”. Am aflat abia atunci cum e ca oamenii să empatizeze cu personajele și să se atașeze de ele; am înțeles că mulți dintre ei trăiesc o experiență nouă prin ochii unui personaj creat de mine. Și a fost suficient ca să continui. Odată cu „Căutând fericirea” toate acestea s-au amplificat. Interesant a fost că – la fel ca în cazul multor scriitori de pe Wattpad – publicam totul sub pseudonim. Nimeni – în afara prietenelor mele – nu știa că scriu. A fost un joc de-a Hannah Montana, ca să-i spun așa.
Când încă scriam la „Căutând fericirea” am primit un mesaj de la o persoană care reprezenta o editură. Îmi propunea să public „Căutând fericirea” la ei și am fost cumva nevoită să spun familiei, pentru că îmi doream să public, dar știam că era o treabă serioasă și că nu aș fi putut să rămân anonimă. În plus, aveam nevoie de ajutor în sensul ăsta.


 3. Ce a reprezentat pentru tine platforma Wattpad, atât ca scriitor, dar și ca cititor?

Oh, uneori aș vrea să pot mă întorc în perioada în care aveam timp să scriu și să public o dată pe săptămână. Wattpad-ul m-a învățat atât de multe… Nu mi-ar ajunge timpul să spun aici totul. Wattpad mi-a oferit ocazia să cunosc atât scriitori foarte buni, cât și oameni cu care am legat prietenii strânse. Nici dacă aș vrea nu aș putea să îi uit pe Maria Esseh, pe BackIcognito și pe RuaLaNur. Ele reprezintă începutul meu pe Wattpad. N-am să le uit nici pe Ana Maria P, pe Dumitrescu Marilena, pe Erika Majnikov, pe Maya CrazyKat, pe Sense Less, pe Maja Maxen, pe Luciana (iwashere4), pe Larisa Ciobanu, pe Muresan97 și mulți, mulți alții, care mi-au fost alături încă de la început și care m-au încurajat necondiționat.
În fiecare zi așteptam să ajung acasă, să citesc comentarii și să răspund la ele; să editez capitolele și să le postez. Am descoperit caractere diverse în spatele pseudonimelor și ale poveștilor. Cred că pe Wattpad am descoperit prima dată adevărate “fețe” ale oamenilor, pentru că am lăsat cu toții deoparte aparențele și am fost noi înșine.
De când am publicat primul volum din „Căutând fericirea” și m-am retras o perioadă de pe Wattpad, s-au schimbat multe, pentru că, în mod clar, totul a trecut la un alt nivel. Pe de-o parte am fost fericită că am publicat, dar pe de altă parte am fost dezamăgită de cât de greșită e privită uneori realitatea într-o lume în care mulți pretind că n-o conștientizează.
Le simt multora lipsa și îmi e dor de ceea ce era Wattpad înainte. Poate că acum îl văd altfel. Sau poate sunt eu altfel. Nu știu.

 4. De ce ai ales pseudonimul Teresa Wojcik?
Crezi că cineva te-ar fi judecat sau te-ar fi privit altfel dacă ar fi știut cine ești cu adevărat?

Da, știam că o să fiu judecată. Mi-a fost teamă la început. Credeam că nimeni nu o să mă ia în serios. Pe când Teresa Wojcik putea fi oricine și putea să scrie orice. În plus, așa cum am spus mai sus: am putut privi totul dintr-o altă perspectivă. Vedeam pe holurile liceului fete care citeau „Căutând fericirea” sau „Ilegal” pe Wattpad. Am auzit discuții despre Teresa Wojcik în autobuz. Persoane pe care le cunoșteam în viața reală postau pe Instagram sau pe Facebook citate din ceea ce Teresa Wojcik scria. A fost experiența perfectă pentru persoana care eram la 16 ani. Pseudonimul mi-a permis să mă simt liberă și să scriu despre ce vreau, când vreau, fără ca cineva să aibă vreun dubiu în privința gândurilor mele sau să mă influențeze în vreun fel.

 5. Cum îți vizualizezi viitorul peste 5 ani ca scriitor?

Peste 5 ani sigur o să am publicate toate cărțile pe care le-am scris și pe cele la care scriu acum. Cu siguranță atunci o să scriu mai mult și mai bine. Vreau să adaptez un scenariu pentru una dintre ele și sper ca în 5 ani să știu care și, mai ales, cum. Știu că ar fi prea devreme pentru un film, dar cu siguranță peste 5 ani o să lucrez la asta.


 6. Care este cea mai frumoasă amintire de pe Wattpad?
 Te vei mai întoarce acolo?

Wattpad-ul în sine e o amintire frumoasă. Îmi e foarte dor de el – cel care era înainte. Dar nu am renunțat definitiv la el. Încă postez la „Ilegal”. Rar, ce-i drept, dar postez.

 7. Care este cartea ta preferată și de ce?

„Invitația la vals” de Mihail Drumeș. E singura carte pe care aș citi-o oricând. Prima dată am citit-o în generală, a doua oară în liceu și a treia oară în primul an de facultate. E experimentul meu. O s-o citesc în fiecare stadiu al maturizării mele pentru că de fiecare dată când am citit-o am înțeles-o diferit și sunt curioasă ce efect va avea mai târziu, când o să îmbătrânesc, poate

 8. Ce carte ai de gând să publici după trilogia Căutând fericirea?

Oscilez acum. Dar probabil voi publica „Ilegal”.

9. Scrii la viitoarea ta carte? Dacă da, ai dori sa împărtășești cu noi despre ce este vorba? 

Aleg să nu. Va fi o surpriză. Una mare! 

10. Ți s-a închis vreodată o ușă ce te-a făcut, chiar și pentru câteva zile, să renunți la visul tău?  Ce te-a făcut să continui?

Da, de două ori. Prima dată a fost înainte să încep „Căutând fericirea” și a doua oară a fost când am publicat primul volum. Sunt oameni care mi-au trântit multe, multe uși. Din fericire am avut lângă mine persoane care au o foarte mare putere de convingere. Până la urmă nu am scăpat de ceea ce mi-a fost teamă la început, dar tocmai faptul că am înfruntat ce mă speria m-a ajutat să continui.

Și cum îmi doresc ca acest interviu să fie unul deosebit, te provoc să ne spui ceva despre tine, ceva ce nimeni nu știe.

Probabil nimeni nu știe că am o pasiune pentru finalurile triste, motiv pentru care am de gând să-l elimin pe Sebah la finalul cărții. Glumesc! Dar nu uitați că Sebah este Hades citit în oglindă… 😈
Îi mulțumim Teresei pentru că și-a rupt din timpul ei pentru a răspunde la întrebările noastre și îi urăm succes în continuare în carierea de scriitoare. 
                                                                                                                                 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu