„Cuvinte în albastru intens” ― Biblioteca oamenilor

Titlu original: Words în Deep Blue

Autoare: Cath Crowley

Editura: Storia

Nr. de pagini: 304

Disponibilă: aici

Rating: ★★★★

Cuvinte în albastru intens este un roman de dimensiuni relativ mici, dar cu un conținut calitativ, care te prinde încă de la prima frază și din care nu-ți mai poți dezlipi ochii. Nu până nu termini de citit și ultimul cuvânt. S-ar putea chiar să revii mai târziu pentru a reciti anumite pasaje.

Știam încă dinainte să mă apuc de această carte că îmi va plăcea, pentru că este vorba de Cath Crowley. Cum să nu îți placă simplitatea ei, poveștile ei romantice și personajele pe care le construiește? Este una dintre cele mai talentate scriitoare de Young-Adult și chiar recomand romanele ei, mai ales pentru acele momente când dorești să citești ceva light și drăguț. Graffiti Moon și Cuvinte în albastru intens sunt traduse și disponibile la Storia Books.

Scrisorile lăsate în cărți ca o modalitate de comunicare au reprezentat partea cea mai frumoasă a romanului. De obicei cărțile despre cărți reușesc să mă impresioneze, pentru că tind să cred și sunt convinsă că sunt o cititoare fidelă, o devoratoare de cărți bune și o iubitoare de personaje creionate cu precizie. Citind cartea asta am simțit că privesc într-o oglindă, unde sunt reflectate trăsăturile mele. Am simțit că fac parte din acțiune, că mă aflu în minunatul și prăfuitul univers al cărților din anticariat. Mi-am imaginat cum ar fi viața mea dacă aș locui printre cărți și mi-am dat seama că asta îmi doresc.

Cărțile sunt importante. Cuvintele sunt importante. De fapt, cuvintele contează. [...] Dacă ar fi fără rost, nu ar putea să dea naștere la revoluții și nu ar schimba istoria. Dacă ar fi niște simple cuvinte, nu am mai scrie cântece și nu le-am mai asculta. Dacă ar fi niște simple cuvintem, oamenii nu s-ar mai îndrăgosti datorită lor...

În Cuvinte în albastru intens găsim numeroase referințe la alte cărți, la diferiți autori și, de asemenea, citate care-ți înmoaie sufletul. Este un univers construit în jurul cărților, așa că nimic nu poate fi defect cu privire la această lume. Este minunat cum povestea a doi adolescenți cu propriile probleme de viață se împletește armonios în jurul anticariatului, locul în care poveștile prăfuite renasc, iar iubirea are o infinitate de definiții.

Cath Crowley este magică. Este plină de surprize la care nu te aștepți, este mereu pregătită să ofere o poveste emoționantă, și găsește întotdeauna un subiect pe care să-l abordeze într-un mod inedit. Este o scriitoare a oamenilor. Scrie atât de natural, încât ficțiunea este dată la o parte pentru a face loc realității.

Dacă ar trebui să descriu cartea aceasta în doar câteva cuvinte, nu știu dacă aș reuși să aleg dintre multitudinea celor care-mi vin în minte. Dar pot spune clar că este un roman de o simplitate uimitoare, care îți transmite un amalgam de emoții și care te poartă într-o lume magică, cu și despre cărți, a cărei ieșire ți-ai dori să nu existe niciodată.

Dacă vrei să citești o poveste Young Adult reușită despre dragoste, prietenie, suferință și despre puterea de a merge mai departe, atunci îți recomand din tot sufletul Cuvinte în albastru intens. Dacă mereu ți-ai dorit o carte care să-ți dea sentimentul că e scrisă pentru tine și despre tine, atunci Cath Crowley îți dă șansa să te redescoperi pe tine ca cititor și ca persoană și să te bucuri de o călătorie de neuitat în Biblioteca oamenilor.

Povestea este narată din două perspective, cea a lui Henry și cea a lui Rachel. Cei doi erau cei mai buni prieteni cândva, inseparabili chiar. Rachel, însă, era îndrăgostită de Henry în secret, dar fiindcă el era fascinat de o altă fată din școală pe nume Amy, a suferit în tăcere și nu a intervenit între cei doi. Odată cu plecarea lui Rachel într-un nou oraș, ea a simțit nevoia să se confeseze lui printr-o scrisoare, pe care a pus-o în cartea lui preferată din anticariatul familiei. Scrisoarea, din păcate, nu a fost citită de către Henry, iar în ziua plecării lui Rachel cei doi nici măcar nu și-au luat rămas bun.

Rachel nu a răspuns aproape niciodată la scrisorile primite de la Henry, iar la cele la care totuși o făcea, scria o singură frază. Cei doi au devenit doi străini și fiecare și-a construit o nouă viață.

Trei ani mai târziu, Rachel se întoarce în orașul ei natal, acum fiind schimbată - o nouă persoană. Niciodată nu va mai fi la fel. Nu după ce fratele ei Cal a murit înecat. Acum nu mai poate vedea în fața ochilor nici oceanul, care era înainte locul ei preferat. Rachel este acum ca un cadavru umblător, nu mai simte nimic, iar viața ei este o ruină. Și deși singurul lucru pe care Rachel și-l dorește în acele momente este să nu se întâlnească cu vechiul ei prieten, Henry, acest lucru este inevitabil, deoarece ea va lucra împreună cu el la anticariatul familiei lui. În Rachel s-a mai deschis o rană veche, iar acum zidul pe care l-a construit cu grijă în jurul ei, pare să se destrame.

Suntem cărțile pe care le citim și lucrurile pe care le iubim. Cal e oceanul și scrisorile pe care le-a lăsat. Fantomele noastre se ascund în lucrurile pe care le lăsăm în urmă.

Între timp, Henry pare incapabil să înțeleagă cum cea mai bună prietenă a lui a putut să îl uite. Nu înțelege de ce Rachel este atât de furioasă pe el, atât de închisă în ea, atât de retrasă, atât de tristă. Henry, desigur, are propriile lui probleme în viața personală: se pare că Amy s-a despărțit de el (din nou), familia lui se destramă, iar anticariatul este pe cale de a fi vândut. Henry nu cunoaște viața fără acel anticariat și nu-și poate închipui un viitor fără universul cărților.

Anticariatul este locul în jurul căruia se învârte toată acțiunea și este cunoscut de toată lumea mai ales pentru Biblioteca Scrisorilor, o colecție de cărți în care oamenii de pretutindeni pot lăsa bilețe, scrisori, mesaje scrise pe pagini altor persoane în speranța că vor fi citite. Cărțile acelea cuprind speranța, iubirea, tristețea, fericirea și VIAȚA a zeci de generații de oameni.

Amintirile sunt în cuvinte. Și de aici îmi vine în minte gândul ciudat că amintirile mele sunt închise în toate exemplarele acestei poezii, așa că toată lumea care o citește, indiferent sub ce formă, are amintirile mele, fără să știe.

În timp ce Henry și Rachel încearcă să găsească o cale pentru a-și reconsolida prietenia de altădată, fiecare trebuie să se confrunte cu propriii demoni care par să iasă la iveală.

Ce va alege Henry? Dragostea sau anticariatul?

Rachel va ascunde secretul despre fratele ei mort sau va fi sincer față de persoana iubită?