Recenzie - „Fata cu vise alb negru” de Andreea Russo

   

   Titlu: Fata cu vise alb negru

   Autoare: Andreea Russo

   Editura: Bestseller

   Nr. de pagini: 188

   Disponibilă: aici.

   Rating: ★★★★

Să îți bazezi viitorul pe un om e cea mai cumplită greșeală pe care o poți comite.

Cum e să trăiești între alb și negru?  

Mia este o pianistă remarcabilă. Toți îi prevăd un viitor frumos până în ziua în care dispare fără nicio urmă, în drum spre casă. Timp de 24 de ani nimeni nu o poate găsi. Ce s-a întâmplat? Poate fi elucidat adevărul prin intermediul unor vise? Și chiar dacă acestea apar la o tânără detectivă aflată abia la început de cale?

O viață blocată între vis și realitate, un mister pierdut în timp, un roman ce taie răsuflarea și ne obligă să ne întrebăm cine sunt cu adevărat oamenii din jurul nostru.

Fata cu vise alb negru reprezintă inima unei ființe naive, nepricepute și încrezătoare. A unei adolescente plină de viață ce reprezintă esența cunoașterii.

Este acel impuls, acea lovitură a realității proiectată pe fața mea deja nuanțată în culorile durerii. Un roman intens, foarte intens!

În doar 188 de pagini veți traversa două lumi total diferite și veți citi o altfel de poveste. O poveste inedită care te va acăpăra și nu îți va mai da drumul să pleci. Nu vă pot minți, la începutul cărții nu am înțeles nimic.. O pagină reprezenta visele protagonistei din noaptea în care se întâlnea cu un băiat îmbrăcat în mister și parfumat cu viața ei, iar pe cealaltă pagină era redactat prezentul acesteia. Până m-am obișnuit cu structura și stilul a fost puțin mai greu, dar odată ce am intrat "în pâine" a fost un adevărat deliciu.

La un moment dat, m-am gândit că Andana, personajul principal, e prizoniera închisorii unui om de știință. Un mic pasager între Trecut și Prezent trebuie să găsească o femeie dispărută în vârstă de 24 de ani. Drumul pe care acesta trebuia să-l parcurgă e în ceață, iar ea era nevoită să găsească în acea negură obscură ușa spre realitate, spre prezent. Era dificil, mai ales că ea nu știa cine era cu adevărat, dar nici de ce tatăl său a supus-o acestui test.

Să îți bazezi viitorul pe un om e cea mai cumplită greșeală pe care o poți comite.

Andreea Russo este o autoare cu un talent extraordinar de care sper că e conștientă. În 188 de pagini am rămas captivă alături de actanctul ei și am fost strâns legată și transpunsă în pielea Andanei. Eu eram cea care avea nevoie de ajutor. Eu eram aceea care nu-şi amintea cine era de fapt. Eu am fost aceea care l-a eliberat pe "tatăl" meu de mine. Eu am fost Andana pe tot parcursul cărții.

 Ea vrea să devină detectiv. El nu își dorește asta.

El e trecutul ei. Ea nu-şi aduce aminte de nimic.

Ea îl visează noaptea. El o dorește, dar știe că povestea lor s-a terminat.

Ea e visul lui. El nu reprezintă viitorul ei.

Fiind transpusă pe tot parcursul cărții în corpul Andanei, am fost aruncată pur și simplu într-o încăpere rece, goală și întunecată. Tot ceea ce vedeam era o oglindă pe întregul perete din fața mea, o vedeam pe Andana tânără, îi vedeam amintirea luptei sale, îi puteam auzi glasul inimii ce îl chema pe el.

Adevărul adesea doare, dar durerea poate să ne trezească la viață.

Vedeam prin ochii ei lacrimile, dar nu puteam să i le șterg de pe chip, eram blocată în corpul ei fără să o pot ajuta sau alina. Îl vedea pe el dincolo de pereții oglindați. O chema la el, voiau să se reunească din nou, așa cum ar fi făcut-o în ziua în care a fost răpită pe acel pod.

Însă păpușarul ei iscusit era Andreea Russo. Ea avea puterea de plină asupra ei și nu putea decât să aștepte eliberarea absolută.  

Recomand cartea din tot sufletul! Nu m-am așteptat să-mi placă atât de mult.

Romanul a fost oferit spre recenzare de către Editura Besteller, cărora le mulțumesc mult!

Accesați site-ul lor pentru a urmări promoțiile valabile - click aici.

Achiziționează Fata cu vise alb negru, de Andreea Russo, de aici.