Recenzie - „Acest cântec neîmblânzit”, de Victoria Schwab

Titlu: Acest cântec neîmblânzit

Autoare: Victoria Schwab

Editura: Herg Benet
Colecția: Cărțile Arven/Teen Fiction

Nr. de pagini: 464
Serie/Trilogie: Monștrii din Verity

Disponibilă: aici.

Sponsorizare: Editura Herg Benet

Kate Harker și August Flynn sunt moștenitorii unui oraș divizat – un oraș în care violența de zi cu zi a dat naștere unor monștri cât se poate de reali. Tot ceea ce își dorește Kate este să fie la fel de nemiloasă precum tatăl ei, care obligă oamenii să îi plătească pentru protecția pe care le-o oferă împotriva întunericului neînduplecat. 

Tot ceea ce își dorește August este să devină uman, cu o inimă tot atât de bună precum cea a tatălui său, și să joace un rol mult mai important în sprijinirea celor inocenți – însă cum poate dacă el este chiar unul dintre monștri? Unul care poate să fure sufletul cuiva cu un simplu acord al muzicii? Când se ivește ocazia de a o putea supraveghea pe Kate, care tocmai ce a fost dată afară de la cea de a șasea școală și se întoarce astfel acasă, August se dedică în întregime misiunii sale.

Încă încerc să-mi găsesc cuvintele pentru a întocmi o recenzie cum se cuvine, deși am terminat-o de câteva zile. A fost perfectă. Nu am alte cuvinte să o descriu, sincer. Dar mă voi strădui să vă spun de ce să citiți cartea aceasta.

În primul rând aș vrea să subliniez faptul că structura pe care a ales-o scriitoarea este una nemaiîntâlnită de mine în alte cărți. În locul capitolelor am regăsit patru părți, sub forma unor versuri: 

 Versul întâi - Monstrule, îmi dai voie? 

 Versul doi - Monstrul vede, monstrul face 

 Versul trei - Fugi, monstrule, fugi! 

 Versul patru - Înfruntă-ți monștrii 

Absolut genial! 

Dacă m-a cucerit de la structura aparent ciudată, vă imaginați cât de mult am iubit povestea. Am rămas profund impresionată de abilitatea autoarei în a crea ceva unic și cât se poate de original. 

Este un dark fantasy care m-a fermecat complet. Victoria Schwab a transformat muzica într-o adevărată artă a uciderii. Nu mi-aș fi putut imagina ceva atât de frumos niciodată! 

În timp ce citeam unele fragmente, parcă auzeam versurile melodiei și cântam odată cu personajele, imnul celor mai înfricoșători monștri. 

 Am fost transpusă într-o altă lume, plină de monstruozități, dar mi-a cam plăcut! Nici măcar nu am simțit numărul paginilor, atât de repede a trecut timpul citindu-le!

Mi-au plăcut extrem de mult personajele pe care a reușit să le contureze într-un mod inedit scriitoarea. Ceea ce am apreciat eu cel mai mult la această carte este faptul că nu există nicio asemănare între personajul masculin și cel feminin, aceștia neavând absolut nimic în comun. Un volum lipsit de romantism sau clișeu. Mă și plictisisem de lucruri de genul. Voiam ceva diferit, personaje diferite, care să nu fie atrase/îndrăgostite unul de celălalt. Și am găsit ceea ce căutam.

Iar sfârșitul e imprevizibil. Te lasă în suspans până la următorul volum. 

Am nevoie de volumul doi. 

Noroc că cei de la Editura Herg Benet s-au gândit la noi și vor publica volumul următor cât de curând (în toamnă).

Recomand din suflet Acest cântec neîmblânzit persoanelor de orice vârstă, indiferent de genul pe care îl preferă în mod normal, pentru că această poveste are ceva diferit! Dar mai ales dacă citiți mult fantasy și SF, nu trebuie să treceți peste această carte. E un must-read.

Într-un oraș divizat, Verity, răutatea oamenilor a ajuns să capete formă fizică născându-se, astfel, trei tipuri de monștri: Corsai, Malchai și Sunai. Pentru fiecare monstru în parte, avem și niște versuri creepy care sună ca o invocare a unor demoni din cele mai înfricoșătoare filme horror.

Corsaii luau ființă în urma unor acte violente și se hrăneau cu oase și carne.

“-Corsai, Corsai, dinți şi gheare,

Umbre şi os, vă vor roade cruzi.”

Malchaii se nășteau în urma unor crime și hrana lor era sângele.

                                                             “-Malchai, Malchai isteți şi vicleni,

Zâmbind şi muşcând şi sugând din voi tot.”

Sunaii erau cei mai periculoși, născându-se din cele mai grave crime posibile, cum ar fi atentatele, masacrele, atacurile ce luau o mulțime de vieți deodată, nu doar una. Hrana sunailor erau sufletele păcătoșilor.

“-Sunai, Sunai, ochii ca tăciunele, 

Îți vor cânta şi-ți vor lua sufletul.”

Orașul Verity este împărțit în două: Orașul de Nord și Orașul de Sud. 

În partea de Nord îl avem pe Callum Harker, cel care îi are de partea sa  (slugi mai degrabă) pe Corsai și Malchai, iar în partea de Sud îl găsim pe Henry Flynn care are grijă de cei trei Sunai, tratându-i ca pe propria familie și nu ca pe niște ființe monstruoase.

Cei trei Sunai erau ființe invincibile care luau viața păcătoșilor prin cântecul lor.

Ilsa este cea mai puternică Sunai, arma sa fiind însăși vocea, Leo este cel de-al doilea, putând să facă muzică din orice, iar August, dar nu cel din urmă, lua sufletele prin sunetele viorii sale.

Deși acțiunea se petrece la persoana a III-a și nu putem afla întocmai gândurile și trăirile personajelor, avem parte de două perspective diferite.

August Flynn și Katherine Harker sunt cei doi protagoniști, fiind rivali prin nume.

Kate Harker a schimbat șase școli în ultimii cinci ani, datorită temperamentului său agresiv și problematic și toate acestea pentru a se putea întoarce acasă, în orașul în care trăiește tatăl său, Callum și pentru a fi acceptată de acesta. Ajunsă în sfârșit în orașul dominat de monștri, Kate se va înscrie la Academia Colton, unde speră să ducă o viață normală.

August Flynn este cel care a avut parte de școlarizare la domiciliu, părăsind rareori complexul lui Flynn, din cauza riscului de a se expune pericolelor. Când în sfârșit îl convinge pe Henry Flynn să-l lase să învețe la Academia Colton, are șansa de a fi normal. Dar singura condiție ca acesta să meargă și să studieze acolo este să o urmărească pe Kate Harker. Tânărul acceptă și își asumă această sarcină, luându-și o nouă identitate: Frederick Gallagher.

Cei doi vor reuși să poarte câteva conversații și interesul unuia pentru celălalt devine vizibil. 

Însă, nu cum credeam eu. Nu este o poveste romantică între doi adolescenți diferiți, care luptă pentru a putea fi împreună. Relația celor doi este cu totul altceva. Și mi-a plăcut la nebunie. 

Ce va face Kate când va afla că flirtează cu însuși dușmanul?

Ce se va întâmpla mai departe cu August și cu planul său? 

Kate Harker  este o fire nebunatică, irascibilă și foarte curajoasă. Am putut vedea o evoluție vizibilă pe parcursul romanului, de la adolescenta problematică, care dădea foc la școli, la o persoană matură, care a reușit să se cunoască pe sine mai bine, cât și pe singura rudă în viață pe care o mai avea, tatăl ei. 

Ce va face aceasta când este pusă în situația de a sta față în față cu dușmanul?

Va înfrunta totul sau va fugi?

August Flynn deși este un monstru prin natura sa, vrea să fie uman, vrea să fie doar un simplu adolescent necapabil de răutăți. Este pasionat de muzică și de instrumentul său, vioara, fără de care nu ar putea să își imagineze existența.

 Dar oare pot Sunaii să fie altceva decât monștri? Va putea el să reziste întunericului și să se lase învăluit de lumină?

Aș acorda mai mult de 5 steluțe pentru cartea asta.

Extrem de atractivă și incitantă!

Doar citiți-o și dați-mi dreptate!

        SPONSORIZARE       

Acest roman a fost oferit spre recenzare de către Editura Herg Benet, cărora țin să le mulțumesc mult!

Accesați site-ul lor pentru a fi la curent cu noutățile și promoțiile lor.

Cartea poate fi achiziționată de aici.

Alte cărți din colecția Cărțile Arven - click aici