Recenzie - „Ochiul pisicii” de Andrada Cosmina Posedaru

   

   Titlu: Ochiul pisicii

   Autoare: Andrada Cosmina Posedaru

   Editura: Edmunt

   Nr. de pagini: 166

   Disponibilă: aici.

   Rating: ★★★★

Un caz aparent simplu se complică atunci când o dispariție se transformă într-o crimă.Un detectiv nonconformist împreună cu o jurnalistă feroce merg pe urmele criminalului și se amestecă fără să vrea într-un mister periculos.Cine poate ști unde se află cu adevarat Ochiul Pisicii…

Cartea Andradei Posedaru a fost un adevărat deliciu pentru mine și chiar nu mă așteptam să găsesc o scriitură atât de bună la o autoare debutantă. Deși este la început de drum, Andrada are un stil aparte care te cucerește iremediabil prin întorsăturile de situație, misterul pe care îl prelucrează cu atenție și mai ales prin personaje, de care te vei îndrăgosti încă de la început. Dacă sunteți curioși/curioase în legătură cu dânsa, accesați-i site-ul și citiți mai multe despre cărțile pe care le-a scris și le va scrie în viitor - click aici.

Revenind la pisicile noastre, Ochiul pisicii începe cu un prolog unde ni se prezintă povestea unei tinere cu părul roșcat ce este urmărită/fugărită de cineva (nu ni se precizează persoana în cauză) și suntem martori la gândurile și sentimentele ei înainte de moarte - șoc și groază.

 Cine este pe urmele ei și de ce?

Apoi vom intra cu adevărat în acțiunea propriu-zisă a cărții și vom face cunoștință cu detectivul William Evans, un tânăr extrem de atrăgător care își practică job-ul într-un orășel micuț ca Banff unde nimic nu se întâmplă niciodată. Mi se făcuse milă de dânsul la un moment dat văzând că este atât de pasionat de munca sa și nu are ocazia să și-o valorifice deoarece singurele cazuri pe care le primea erau banale. Este extrem de glumeț și chiar și când se află într-o situație care i-ar putea pune viața în pericol găsește mereu loc de câte o glumă. Așa că vă invit să îl cunoașteți și să îl iubiți - o, da, sigur o veți face!

Elementul perturbator, ca să zic așa, este Sophie Adams, o tânără jurnalistă care dă buzna peste William într-o zi pentru a-i face o propunere interesantă: de a elucida misterul din jurul dispariției lui Evelyne Grey, fata cu părul roșu ca focul. Deși nu prea fusese de acord cu lucrul în echipă și preferând să-și facă treaba singur, William acceptă într-un final fiind dornic de aventură. Deși Sophie îl enervează pe Will cu prezența ei la început, pe parcurs vom fi martorii înfiripării unor sentimente între cei doi. Ajung să își poarte de grijă unul altuia și chiar dacă nu o vor recunoaște, dragostea e în aer și s-au molipsit amândoi. Ce ziceți? Nu-i așa că sună tentant o relație dintre un detectiv și o jurnalistă? 

Ce vor face ei și cum vor rezolva acest caz rămâne să aflați voi! Cartea este plină de suspans și cum paginile sunt puține și scrisul mare, veți dori să citiți cartea dintr-o răsuflare (cum am făcut-o eu).

Stilul autoarei mi-a plăcut, mai ales că are un simț al umorului excelent și replicile dintre personaje sunt funny și te binedispun. Mi-a plăcut faptul că s-a documentat foarte bine înainte de a scrie și întâlnim informații foarte interesante cu privire la Ochiul pisicii, o piatră din Egiptul Antic ce aparținea Cleopatrei. Veți vedea ce rol va juca acest artefact pe parcursul romanului.

Singurele minusuri pe care le-am întâlnit în acest volum au fost:

• Acțiunea puțin cam scurtă și la obiect. Voiam să se insiste mai mult pe gândurile protagonistului și să nu curgă totul atât de repede. Per total mi-a plăcut, dar dacă era mai lungă primea 5 steluțe de la mine, cu siguranță.
• Greșelile gramaticale pe care le-am întâlnit în timpul lecturii. Și nu greșeli de genul o literă lipsă, ci cuvinte scrise total greșit cum ar fi: VROIAM în loc de VOIAM sau cratime puse greșit. Ah, m-a scârțâit pe creier când citeam, dar sunt sigură că e vina editurii și nu a autoarei. Sper ca pe viitor să nu mai existe astfel de greșeli pentru că incomodează cititorul. 

Cu siguranță voi mai citi cărți scrise de Andrada pentru că îmi plac ideile pe care le are și le conturează și consider că are mai mult potențial decât mulți autori ridicați în slăvi. Dacă aș putea să-i dau un sfat pentru a-și îmbunătăți opera este acela de a fi mai atentă la modul de scriere și să pună accent pe trăirile personajelor. În rest, nu am nimic de comentat.

Ochiul pisicii este un roman polițist românesc ce m-a impresionat și m-a lăsat cu o părere bună cu privire la autorii noștri debutanți. 

Dacă o recomand? Bineînțeles! Povestea este prea frumoasă ca să nu fie descoperită și de voi.

LECTURĂ PLĂCUTĂ! 😊