6 iul. 2017

Recenzie - „Trădarea”, de Debra Driza



Titlu: Trădarea
Autoare: Debra Driza
Editura: Nemira
Colecție: Young Adult
Nr. de pagini: 368
Disponibilă: aici.

In cine sa mai aiba incredere Mila, in afara de Hunter, un baiat pe care abia il cunoaste?

Cei doi pornesc in cautarea lui Richard Grady, singurul care poate sa desluseasca misterul trecutului ei. Insa drumul spre adevar e pavat cu multe pericole. Generalul Holland si Vita Obscura sunt pe urmele lor. Ca sa supravietuiasca, Mila trebuie sa-si foloseasca abilitatile de android. Dar ce se va intampla cu umanitatea ei? Care sunt adevaratele intentii ale lui Hunter?
Voi începe recenzia prin a spune că nu am mai citit ceva atât de captivant și intrigant de foarte mult timp. Nu pot să cred ce repede s-au scurs paginile, cu ce intensitate am trăit aventurile personajelor de-a lungul romanului. Singurul lucru la care mă pot gândi este când se va publica cel de-al treilea volum, deoarece simt nevoia să continui această poveste, să aflu despre ce se va întâmpla cu personajele, ce întorsătură vor lua lucrurile, acum că mai sunt multe lucruri de descoperit cu privire la natura Milei.

Precum s-a întamplat cu primul volum, pot spune că Mila 2.0. Trădarea m-a făcut să mă simt de parcă eu trăiam tot ce simțea protagonista. Mulți vor spune ca așa se întâmplă cu fiecare personaj, că intri de fiecare dată în pielea lor, ceea ce este și adevărat. Dar nu am mai trăit niciodată ceva atât de puternic și real alături de alte personaje precum am făcut-o alături de Mila. Mi-a făcut plăcere să revin în universul creat de Debra Driza, care este unul cât se poate de adevărat: fără magie, fără fenomene supranaturale, fără creaturi nemaiîntâlnite... Nu, stați! Mila chiar este o ființă nemaiîntâlnită, plină de mister, bucurie, tristețe, durere, temeri, neîncredere, precum orice ființă omenească. Acest lucru m-a facut să apreciez romanul din tot sufletul. Modul autoarei de a-ți zdruncina realitatea și convingerile prin intermediul stilului și a perspectivei folosite, cea la persoana întâi. Faptul că Mila înșală aparențele este ceva nou, placut.

În realitate, Mila nu este om, este un android ultraperformant, un prototip, un experiment modern, pe care armata americană, cât și grupul secret Vita Obscura doresc să îl dețină, să îl observe îndeaproape, să îl analizeze. Aceștia doresc să îi testeze capacitățile sale de android în scopurile lor necunoscute.

Această carte este se află clar în categoria must read. Îți este imposibil să o lași din mână, să te plictisești de o asemenea capodoperă SF, plină la fiecare pagină de suspans, aventură și tensiune. Subiectul cărții este unul care pune pe gânduri cititorul, și anume acela că nu se știe dacă vor exista și în lumea reală androizi de aceștia ultraperformanti. În opinia mea, este un lucru previzibil, foarte probabil, iar acest roman este dovada, proiecția unui posibil viitor.


Voi aduce în discuție și volumul întâi al trilogiei, pentru cei care nu l-au citit. În aparență, Mila este o adolescentă ca oricare alta, dar care descoperă că este un android, că tot ceea ce cunoștea despre ea, despre trecutul ei, familia ei este o minciună. Amintirile îi sunt programate, trăirile și emoțiile fabricate, în așa fel încât să corespundă unei fete normale. Precum am menționat, este un robot cu o inimă fantomă, un puls fals, cu pseudopamani, cu capacități și dotări incredibile. În urma evenimentului neprevăzut, și anume a pierderii lui Nicole, bioinginerul care a ajutat la crearea Milei, care este numită “mama” și care i-a oferit Milei o viață cât se poate de bună, adevărată, plină de iubire și compasiune, Mila rămâne singură, nevoită să fugă, să se ascundă de generalul Holland și de comandanții săi, cât și de Vita Obscura, un grup secret care dorește să o dezasambleze și să îi fure tehnologia. Dar cel mai important, trebuie să lupte și să trăiască, precum i-a promis mamei sale.

Astfel, Mila își continuă drumul, ajungând, alături de Hunter, singurul ei prieten, singurul de încredere până în Virginia Beach. Este foarte atrasă de acest băiat chipeș, altruist, care a traversat toată țara numai pentru ea, pentru a-i fi alături. Petrec timp împreună, momente magice, o poveste de vis, în care ea joacă rolul unei simple adolescente îndrăgostite. Dar lucrurile sunt mai complicate de atât; nu poate spune adevărul, nu poate să dezvăluie motivul real al călătoriei ce va urma, și anume de a căuta un nume, ultimul rostit de către mama ei înainte să moară: Richard Grady.
Întâmplările fac ca Mila să descopere că este pe internet, căutată și acuzată de uciderea lui Nicole. Trebuie să facă rost de informații, să îl găsească pe acest Richard, singurul care îi poate oferi răspunsurile, care o poate ajuta. Astfel, pornește în calatorie cu Hunter, fără a dezvălui scopul căutărilor și cercetărilor, o misiune periculoasă, în care adevărul este și mai periculos decât pare, iar neîncrederea se află la tot pasul. Mila nu mai poate avea încredere decât în abilitățile ei, și poate chiar nici în acestea. Dar pe parcursul întâmplărilor, Mila se îndoiește de cel care îi este aproape, Hunter, și de intențiile sale. Ce apreciez eu la ea cel mai mult este faptul că este perspicace, suspicioasă, că nu se mai lasă doborâtă și păcălită de aparențe, cuvinte dulci și promisiuni deșarte.
Va afla Mila cine este cu adevărat? Va scăpa de cei care îi vor răul? Își va câștiga dreptul de a trăi? Va arăta că este la fel de umană pe interior, precum imaginea sa exterioară lasă să se vadă?
Vă recomand cu drag această carte excepțională! Prietenie, trădare, adevăruri periculoase, minciuni, tehnologie avansată, acțiune, suspans, iubire adolescentină, acestea sunt câteva dintre ingredientele cărții. Iar cea mai importantă idee desprinsă este că până și un nemuritor luptă pentru viață, pentru supraviețuire! Abia aștept volumul trei, deoarece sunt curioasă în legătură cu viitorul Milei.
Citește și recenzia primului volum - aici.

4 comentarii:

  1. Pe mine chiar m a captivat aceasta recenzie a cârtii Mila 2.0 Trădarea. Consider ca tot ce se petrece aici in carte poate fi extrem de adevărat având in vedere ce inaintata e tehnologia in vremurile noastre, astfel încât nu e exclus ca o Mila 2.0 sau cineva de acest tip sa existe. Consider ca Mila in ciuda faptului ca e un android cu emotii si sentimente programate poate trece peste pragul de robot tocmai din cauza ca reuseste cumva sa aibă propria constiinta, caci adta ne face pe noi, oamenii, umani. Conștiința proprie, sentimentele si alegerile pe care le facem noi insine. Abia astept sa devorez aceasta serie captivanta, si sunt de acord cu tine cand spui ca nu te a mai facut nici o carte sa traiesti aceste sentimente la o intensitate asa mare si de reala asa cum a facut o Mila 2.0

    RăspundețiȘtergere
  2. Am vazut Mila 2.0 peste tot:in librarii,pe zeci de blog-uri.Dar n-am fost atrasa deloc de descrierea cartii.Mi s-a parut o alta poveste de dragoste stupida,dar observ din recenzia ta ca nu este asa.
    Incep sa cred ca e mai mult de atat si ca devine o carte de profunzime,in care misterul predomina.
    Mi-am dat de inteles ca scriitura e superba,din moment ce te-ai contopit cu protagonista.
    Incantator!

    RăspundețiȘtergere
  3. Detin primele doua volume, dar de fiecare data le-am ocolit. Habar nu am de ce, poate genul SF care nu e tocmai punctul meu forte e cauza principala, dar cum imi propun sa-mi depasesc limitele si anul acesta sa incerc si lucruri noi, sa ies din zona mea de confort, poate in viitorul foarte apropiat o sa o citesc si eu. Recenzia ta suna foarte bine si asta aduce un mare plus in decizia mea, felicitari.

    RăspundețiȘtergere
  4. cat de inspaimantator ar fi sa aflam ca nici noi nu suntem ce credeam a fi? e destul de greu cand ne dam seama caoamenii din jurul nostru sunt altfel decat credeam, dar sa ne spulbere cineva intreaga existenta de pana atunci ar insemna ca ne anuleaza identitatea, ca ne lasa fara noi. desi nu imi plac personajele care sunt suspicioase in permanenta, inteleg necesitatea acestui fapt. interesanta recenzia. felicitari!

    RăspundețiȘtergere