6 mai 2017

Recenzie - „Banda celor șase ciori”, de Leigh Bardugo




Titlu: Banda celor șase ciori
Autoare: Leigh Bardugo
Editura: Trei
Nr. de pagini: 592
Seria/trilogia: Banda celor șase ciori



    Sase proscrisi periculosi… O misiune imposibila…

    Ketterdam: un centru infloritor al comertului international, unde poti gasi orice daca esti dispus sa platesti pretul – si nimeni nu o stie mai bine decat Kaz Brekker, un hot de geniu. Lui Kaz i se propune sa dea o lovitura extrem de periculoasa, care l-ar putea face putred de bogat. Dar nu poate sa actioneze de unul singur…

    Asa ca iata care este banda lui:

    – Un condamnat insetat de razbunare.

    – Un tragator impatimit de jocurile de noroc.
    – Un fugar cu un trecut privilegiat.
    – O spioana poreclita Fantoma.
    – O Sfasie-Inimi care isi foloseste puterea ca sa supravietuiasca intr-un cartier rau famat.
    – Un hot cu darul evadarilor imposibile.
    Kaz si echipa lui sunt singurii care pot impiedica distrugerea intregii lumi – daca nu se ucid mai intai intre ei.


    large

           Voi începe prin a spune că această carte și-a lăsat amprenta pe sufletul meu încă de la primele pagini. Ceea ce m-a atras în mod inevitabil, încă de la inceput, a fost descrierea cărții, dar și coperta, care arată atât de bine.

            M-a surprins,în mod special, tema cărții ce se bazează pe jaf, pe hoți, pe acțiunile unor proscriși periculoși, fiind o temă nemaiîntâlnită de mine până acum, ceea ce face povestea de o mie de ori mai specială din toate punctele de vedere. Adică, prin simplul fapt că autoarea schițează o lume cu totul și cu totul diferită, ale cărei țări, orașe, mi se încurcau pe limbă de fiecare dată la pronunție, o lume cu personaje având abilități speciale, m-a făcut să iubesc totul la acest volum.

           Mi se pare foarte interesantă alegoria abstractă pe care o creează scriitoarea Leigh Bardugo : practic, este vorba de niște personaje negative, dar care, în paralel contopesc caracterul răutăcios, terifiant, cu un strop de bunătate, ce scoate în relief caracterul uman. 


          Cele „6 ciori”, par a avea un caracter de piatră, să nu uităm că sunt oameni și au sentimente. 
    La un moment dat, Inej, una dintre cei șase, își dorește puțin mai multă blândețe din partea lui Kaz, care este liderul echipei. Kaz este străpuns încontinuu de vocea fratelui său, Jordie, fiind evidențiată astfel, partea sensibilă a personajului. 

    "– Asta înseamnă să trișezi, i-a șoptit Kaz lui Jordie.

    – Ba nu, pufni Jordie, asta înseamnă să faci afaceri bune."



    Kaz Brekker
    Kaz este un personaj înfricoșător, inteligent, capabil de orice, un hoț ingenios, un mare demjin (care, apropo, este cuvântul meu preferat la ora actuală). Kaz tocmai a devenit personajul meu masculin preferat, un personaj cu o complexitate inegalabilă, cu un caracter fără măsură. După cum se poate observa, imaginea sa, din punct de vedere fizic, cât si moral, captează atenția prin vestimentația sa: mănușile negre, hainele negre, papucii negri, părul negru, ochii negri, bastonul cu cap de cioară tot negru. Acestea dau o alură malefică, diabolică, meschină, a unui adevărat demjin personajului. Sincer, el și Inej au fost cei mai importanți pentru mine, deși toate personajele mi-au plăcut. 







    Inej Ghafa

    Inej este micuța noastră spioană. E personajul meu feminin preferat și chiar o ador din tot sufletul meu! Este atât de răbdătoare, de încrezătoare în forțele proprii, curajoasă și carismatică, încât nu ai cum să nu te atașezi de caracterul ei. Abilitățile sale sunt incredibile! Am stat și m-am gândit mult.. Oare este ființă omenească?! Cum poate urca un om normal printr-un horn încins, zece etaje în intuneric, fără nicio sfoară sau orice altceva i-ar putea asigura siguranța?Dacă ați ști cum îmi tremurau mâinile când citeam această parte.. Nu mai puteam efectiv să țin cartea cum trebuie în mână! 
    E minunată, fascinantă și nu găsesc alte adjective care să o descrie. Ea și Kaz se potrivesc perfect și sper ca în al doilea volum să am parte de mai multe momente între cei doi preferați ai mei.



      Nina Zenik
      Nina este o ființă încântătoare, o Grisha mirifică. Nu are cum să nu îți place de Nina. E imposibil. 
      Am râs cu lacrimi la momentele dintre ea și Matthias. Deși în mare parte a cărții se ciondănesc din cauza trecutului dureros pe care îl au, cei doi se iubesc mai mult decât arată.
        Cum ea este o Grisha, el un druskelle. Astfel, ei sunt cei mai aprigi dușmani.

      Mi-a plăcut și relația dintre Nina și Inej. Mi-a plăcut atât de mult să descopăr că amâdouă sunt afone. Am râs în hohote la scena aceea. 

      Iar relația Ninei cu Kaz e atât de tensionată, încât cu greu se pot abține să nu își arunce câte o replică dură unul altuia.



      -Se vede că n-ai furat niciodată din buzunare.-Iar la tine se vede că nu te-ai gândit niciodată la o frizură.


        Matthias Helvar
        Nici nu știu cu ce să încep. Trebuie să recunosc că mă enerva la început lipsa implicării în gașca celorlalții și, mai ales, dorința sa de a-i trăda pe toți. 
         Este un personaj complex, remarcabil, iar relațiile sale cu cei din jurul său se îmbunătățesc pe zi ce trece. Devin ca o mare familie, unde încrederea este cea mai importantă.
         Cum am mai spus, mi-au placut foarte mult de el și de Nina, împreună și mi-a placut, de asemenea, relația dintre el și Kaz: cum îi punea cătușe la picioare, lăsându-l la bord, iar el, bietul, avea rău de mare. 






          Jesper Fahey

          Imi place mult Jesper. Încă nu îmi vine să cred că i se aseamănă Ninei. Nu m-aș fi gândit niciodată la așa ceva. 
          Jesper este carismatic, îndrăzneț peste limite, dornic să câțtige cu orice ocazie. Se înțelege foarte bine cu cei din jurul său și ar face orice pentru a-și salva camarazii. Tachinările sale la adresa lui Wylan sunt destul e multe, ceea ce înseamnă că puștiul acela creț înseamnă mult pentru el.
           Îmi pare rău că nu am avut parte la fel de mult ca și la restul personajelor de perspectivele lui și a lui Wylan. 







          Wylan Van Eck
          Cu privire la Wylan, mărturisesc că este un personaj inventiv, creativ și un partener aparte, ce își ia în serios munca. Talentele sale în ceea ce privește arta sunt unice, ceea ce îl face foarte simpatic și foarte util. Toți reprezintă o parte dintr-un întreg, ce a contribuit la îndeplinirea misiunii sinucigașe, care stă la baza cărții.

          De Wylan mai este legat un mister, iar cei ce ați citit cartea înțelegeți la ce mă refer. 

          Deși pare prostuț, este un geniu în ceea ce privește schițele sale detaliate, iar asta e tot ceea ce contează. 







            I-am acordat 5 steluțe pentru că mi-a plăcut această carte din toate aspectele posibile.
            Voi ați citit-o ?

            4 comentarii:

            1. felicitari pentru recenzie..o carte superba si de abia astept sa apara volumul 2

              RăspundețiȘtergere
            2. Am cartea în bibliotecă, am cumpărat-o când am fost la Cluj, dar o să mă apuc de ea numai când o văd lângă sora "Răzbunarea ciorilor" :>

              RăspundețiȘtergere
            3. foarte bine construite personajele. abia astept sa mi sumpar si trilogia scrisa de aceeasi autoare. o ecranizare o acestei duologii ar fi geniala.

              RăspundețiȘtergere
            4. O recenzie superbă chiar nu ştiu ce aş mai putea adăuga (aş putea totuşi să scriu vreo 10 pagini despre cât de mult mi-a plăcut această carte şi despre cât de perfecţi sunt Kaz şi Inej).
              Şi eu ador cuvântul "Demjin". 😍

              RăspundețiȘtergere