vineri, 12 mai 2017

Interviu - Simona Muscă, autoarea cărții "Conjugat la feminin"


Simona Muscă este autoarea cărții Conjugat la feminin, o carte căreia i-am făcut și recenzia. O puteți citi aici. Mi-a plăcut extrem de mult și vă invit și pe voi să o descoperiți.



1.Defineşte-te, spune-ne rețeta succesului pe care ai gustat-o.


Oameni! Oameni! Oameni! Totul se face cu şi prin oameni. Pânăşi businessurile! Nu cu tabele, nu cu liste, nu cu planificări, ci cu oameni – când reuseşti să înțelegi asta cu adevărat, deja eşti cu un pas mai aproape de realizarea visului tău!
Nu sunt de acord că minciuna constituie un adevăr. Poate se întâmplă acest fapt în rândul oamenilor mici, însă mi-ar plăcea să cred ca aceste rânduri sunt traversate de ochii oamenilor de calitate care nu sunt de acord cu această idee.
 

2.Cum a luat contur romanul tău, cum ți-a venit ideea de a-l scrie? 

Țin să menționez faptul că această primă carte, semnată de mine, Conjugat la feminin, nu este un roman. Este o combinație între o autobiografie, un jurnul, o carte motivațională şi o poveste frumoasă cu iz de „se poate”. Suntem în secolul vitezei, într-o societate dinamică pe care am creat-o noi toți, la un loc. Mi-am dorit încă de la început ca această carte, mai mult decat orice, să fie vie şi ancorată în realitatea de astăzi, în prezentul căruia ne supunem. Să existe drept seism emoțional de proporții care adună sub el subiecte tabu, picante, dureroase sau intime, pe care le-am descojit încet, firav. Nu stiu cați dintre noi ar avea curajul să-şi verse sufletul şi viața pe hârtie, în văzul tuturor, drept lecții de păstrat, dar eu o fac sincer, fără să mă feresc. Am început să pun pe hârtie gândurile pentru carte la începutul anului 2015, însă scriu în jurnalele mele de când mă știu. Au mai existat până la momentul în care am decis să încep scrierea unei cărți, colaborări serioase în domeniul jurnalismului, pentru revista VIP sau pentru revista condusă de Geo Saizescu – Harababura, cât şi pentru alte reviste unde semnam fie rubrica de Interviuri cu persoane publice din lumea artei ( actorie, muzică, dans ), fie pentru rubrica de Modă.


3.Crezi că doar amintirile fericite sau şi cele triste constituie o parte din succes ? În cazul în care atunci când dai de o uşă închisă, doreşti să te opreşti sau să continui?

În business, ca şi în viață, trebuie să spui „da!” oportunităților care apar. Eu am privit fiecare decizie ca pe o uşă care mi-a deschis oportunități de a cunoaşte oameni descretiți, de a descoperi idei noi, clienți sau strategii de business relevante pentru visul meu. Subscriu clişeului de “a ieşi din zona de confort”, dar doar pentru a-i sublinia importanța. Telefoane, emailuri, invitații – am încercat să răspund afirmativ cât mai multor provocări pentru a culege experiențe, oameni şi pentru a-mi lărgi aria de cunoaştere. Nici nu ştiți câte minuni se pot ascunde într-un singur “DA”!

4. Dacă ai avea 3 dorințe la dispoziție, ce ți-ai dori? Dar dacă ai avea privilegiul de a te întoarce în trecut şi să schimbi ceva, care ar fi acele  lucruri?

Doar 3 dorințe? Atât de puține pentru o femeie cu atât de multe dorințe într-un singur minut? Voi încerca să fac o selecție rapidă a celor 3 dorințe: să am privilegiul de a călători în fiecare lună pentru a descoperi locuri şi civilizații noi, să am posibilitatea de a ajuta şi sprijini cât mai multe adăposturi de animale şi a 3-a, să am oricând alte 3 dorințe în subconştient. Iar dacă m-aş întoarce în trecut nu aş schimba sau modifica nimic, nici măcar o singură secundă pentru că acum, povestea mea ar fi fost o alta. Mai bună sau mai puțin bună, însă cu totul alta.

5. Viața ne oferă multe provocări, în unele cazuri suntem puşi să alegem, deşi poate vrem să facem ceea ce ne place şi nu ceea ce trebuie. Care sunt cele mai mari regrete ale tale? 

Mi-ar plăcea să am mai multă răbdare. Răbdare să ascult. Răbdare să învăț. Răbdare să primesc. Răbdare să ofer. Mi-ar plăcea să nu mai trăiesc atât de mult viața la viteză maximă. Mi-ar plăcea ca răbdarea şi turațiile ridicate să găsească un echilibru între ele.

6. Mmm... acum câteva zile m-am lovit de cineva, care m-a pus pe gânduri spunându-mi următoarea afirmație: "Oameni ca mine, îşi găsesc greu fericirea, iar atunci când o găsesc e prea târziu", asta în cazuș în care noi, cititorii avem o gândire profundă şi ne gândim la atât de multe posibilități...Tu ce părere ai.. Crezi că fericirea nu e pentru noi?

Fericirea, din punctul meu de vedere reprezintă un chip fără mască. Un trup fără ambalajul poleit. Linişte interioară. Naturalețea de a fi ceea ce eşti cu adevărat! Atât cât eşti! Nu mai mult, nu mai puțin, nu altfel!

7. De ce titlul " Conjugat la feminin"? 

De-a lungul anilor am scris zeci poate sute de articole, de reportaje, de interviuri etc. Porneam structura materialului de la titlu. Aşa îmi era cel mai uşor atunci. De data aceasta însă, am scris, am scris şi iar am scris până când am adunat conținutul acestei cărți, iar la final am realizat că nu are un titlu. Am început să întocmesc liste cu diverse titluri. Am apelat la serviciile agențiilor de naming însă nu mă încânta nimic! Am început să întreb printre cunoscuți, am realizat mici sondaje. Nimic. Până când, într-o noapte, am visat. Da! Am visat acest titlu! Iar dimineața răsuna printre gândurile mele fugare, moment în care mi-am dat seama că acesta este titlul potrivit.
                                                                      

8. Ce crezi despre societatea din zilele noastre? Dar despre "clonele" umblătoare care se cred diferite şi "dive"?

Trăim într-o lume complexă, a paradoxurilor. Suntem adeseori confuzi, fantome prelucrate ale modernității cărora ne lipsesc modelele şi valorile adevărate. În contextul unei omeniri profund modificate, Umberto Eco vorbeşte despre modelele culturale în criză, iar acest fapt se datorează în mare parte culturii de masă, căreia Eco îi schițează o critică subtilă. Absorbim, paradoxal, prin intermediul mass-mediei, informații alocate unui public eterogen, însă informații cu un conținut omogen, ceea ce ne distruge propriile noastre caracteristici. Dar, evident, nu sunt eu în măsură să analizez aceste aspecte, ci doar împărtăşesc propriile concluzii trase fără frică sau „moliciune” de caracter. Astăzi, “Divele” sunt moarte după succesul făcut pe bază de compromis şi goliciune. Fie că-i a mintii, fie că-i a pielii. E o specie aparte de homo sapiens, apărută în fugă după succes şi în goana nebună a mondializării. 

9. Care este cel mai mare vis al tău? 

Îmi doresc să dăruiesc mereu şi mereu. Orice şi oricui îmi solicita sprijinul. Îmi doresc sa pot sprijini cât mai mulți tineri talentați să-şi îndeplinească visul artistic. Îmi doresc să pot acționa mereu cu dreaptă masură.

10. Ce crezi că e mai important într-o carte, emoția sau povestea transmisă? 

O poveste care nu îți transmite emoție este, din punctul meu de vedere, ca o emoție fără poveste. Astfel, cred că totul pleacă de la poveste, o poveste în care s-au pus ingrediente de bază: emoție, adevăr, personaje.

11. Viața e aşa o scorpie (asta ca să nu-i spun altfel). Te loveşte când ți-e lumea mai dragă. Crezi că pentru tot ce se întâmplă există o explicație? 

În primul rând nu cred ca viața este o scorpie şi cu atât mai putlțin nu cred că „Ea”, viața, te loveşte atunci când "îți e lumea mai dragă”! Cred că una dintre virtuțile mele este puterea de a trece peste momentele grele, peste anumite probleme sau decepții, dezamăgiri, optimismul şi forța de a merge mai departe, de a mă scutura şi de a o lua-o din punctul în care am poposit pentru o vreme. Cred că viața este asa cum o percepem noi: bună sau rea, uşoară sau grea, frumoasă sau urată etc. Cred de asemenea că în rapiditatea cu care ne mislşcăm şi în care trăim nu suntem întotdeauna atenți la ceea ce ni se întâmplă şi nu ne învătăm la timp lecțiile primite, iar atunci, la un moment dat, aceste momente cheie, lecții neinvățate, etape neincheiate în subconştient, revin în viața noastră şi atunci ni se pare că avem ghinion sau că ni se întâmplă lucruri rele. Din punctul meu de vedere, măcar a doua oară ar fi bine sa facem pace cu trecutul si să ne eliberăm pentru a putea continua călătoria.

12. Minciuna în zile noastre constituie un "adevăr". Crezi că amantele sunt ființe josnice, asta în cazul în care ele sunt mințite ? 

Nu sunt de acord că minciuna constituie un adevăr. Poate se întâmplă acest fapt în rândul oamenilor mici, însă mi-ar plăcea să cred ca aceste rânduri sunt traversate de ochii oamenilor de calitate care nu sunt de acord cu această idee.
Iar despre amante, am tratat acest subiect destul de larg în cadrul cărții mele de debut, Conjugat la feminin. Le-am alcătuit un CV, le-am aşezat în diferite situații concrete. Le-am îmbrăcat si dezbrăcat în acelaşi timp. Vă invit sa descoperiți tabloul conturat de mine în paginile cărții asupra „Amantei. Specia Amor Errans”!

13. Unele certuri în relații se produc din cauza geloziei. Crezi că e un motiv destul de puternic pentru a pune punct relației? 

Relațiile nu se termină din cauza geloziei. Relațiile nu se finalizează pentru că cei doi nu se mai iubesc. Cuplurile se despart pur şi simplu pentru că nu se mai suportă unul pe celălalt. Şi în momentul in care nu il mai suporți pe celălălt in viata ta, apar discutiile care sufoca, care creează gelozii nefondate etc. Iar de aici până la ruptura unui cuplu este mult sau puțin, fiecare caz fiind particular.

14. Ce crezi despre femeile care se "ancorează" de unii bărbați din frica unui nou început, departe de nefericire? 

Am scris un capitol incisiv şi comic tratând această temă. Subiectul Femeia-Rucsac și Bărbatul-Praştie. Este acompaniat și de către o ilustratie realizata de unul dintre cei 11 talentați ilustratori cu care am avut plăcerea sa colaborez pentru realizarea acestui frumos proiect – Conjugat la feminin. Va invit să descoperiți situații diverse, concrete, în care bărbații şi femeile impun reguli, constrâng şi limitează libertatea celulalt. 
                                                              

Cartea se poate achiziționa online:

Cărtureşti 

 Diverta

Mai multe detalii şi pe site-ul oficial al cărții: 

15. Crezi că dragostea e suficenta pentru a fii fericit în zile noastre? 

Nu ştiu cum este pentru alții, însă pentru mine, fericirea este suma mai multor elemente: dragoste, pace, linişte, iubire necondiționată, echilibru, armonie, zâmbete, puterea de a vărsa lacrimi în fața altora, speranța, ajutor, comunicare, respect.



Îi mulțumim Simonei pentru timpul acordat și vă recomandăm cu drag cartea ei. 


Un comentariu: