10 feb. 2017

Recenzie - „Jurnalul primei mele morți”, de Ioana Duda

  • Numele cărții : Jurnalul primei mele morți
  • Autoare : Ioana Duda
  • Editura : Herg Benet
  • Data apariției : octombrie 2016
  • Nr. pagini : 208
  • Descriere : Matilda, e exact cum ai spus: nimeni nu poate salva pe nimeni altcineva. Poți suferi împreună cu ei, dar nu îi poți salva. Îi mai poți alina, ca atunci când faci un calmant unui bolnav în chinuri, dar efectul trece și doare din nou. În fața suferinței și a morții suntem singuri. De abia atunci suntem cu adevărat singuri.

  • „Aceasta este o carte. Nu vă luați după spusele personajului principal, „eu nu sunt scriitoare“, sunt doar cuvintele unui personaj, iar personajele nu scriu cărți. Aceasta este o carte pe care o veți iubi, asta după ce veți trece prin a vă plăcea foarte mult, a nu o putea lăsa din mână, a intra în panică atunci când n-o găsiți pe noptieră, pe masă ori în geantă, a cita din ea, a zâmbi la amintirea anumitor pasaje și alte manifestări ale îndrăgostirii la prima vedere. O veți iubi, vă va obseda și o veți și visa. Nu așa se manifestă o iubire omenească adevărată?“ - Ana Barton
  •  „Citește-o numai după ce ți-ai scos masca pe care o porți prin lume. Dacă ești printre norocoșii cărora le    vorbește pe limba lor, cartea asta s-ar putea să te învețe să arzi, așadar să te salveze.“ - Cristina Nemerovschi

  • Părerea mea : Încep această recenzie prin a vă spune că am citit cartea în câteva ore. Cinci ore mai exact. Sinceră să fiu, mă așteptam ca Jurnalul primei mele morți să fie altfel. Îmi imaginam tot felul de scenarii despre o persoană moartă care a lăsat în urma ei un jurnal secret sau ceva în jurul acestei idei. Dar a fost mai mult decât mă așteptam. A fost o poveste pe care am simțit-o cu adevărat, care mi-a trezit o mulțime de sentimente. Povestea Valentinei, o femeie în vârstă de 32 ani, m-a răvășit în totalitate și mi-a schimbat modul de a privi viața în general. M-am pus în pielea ei, am simțit totul ca și cum eu eram acolo și citeam o carte despre mine.
  • Cartea începe cu un citat frumos al scriitorului Charles Bukowski despre singurătate, ce anticipează subiectul cărții și tema principală a acesteia.

  •  În prim-planul acestui roman o avem pe Valentina, o tânără care decide să-și pună capăt zilelor din cauza suferinței, după despărțirea de persoana iubită. Pe parcursul cărții ne sunt împărtășite sentimentele și gândurile acesteia, frustrarea și suferința ce au împins-o spre suicid. Am resimțit depresia Valentinei pe pielea mea și m-a făcut să mă gândesc la propriile mele alegeri. 

Se poate observa de la început că protagonista e îndurerată până la epuizare. Melancolia ei s-a transmis și la mine și am intrat în pielea personajului, iar acest lucru mi se întâmplă foarte rar. 
  • Valentina nu va fi singurul personaj al acestei cărți. Vom face cunoștință și cu îngerul ei păzitor, cu care ea va purta un dialog captivant de la început până la sfârșit și care va fi sprijinul ei cel mai mare în momentele prin care trece. Matilda, prietena ei cea mai bună va juca și ea un rol important în salvarea Valentinei de la gândurile sinucigașe. Ea o va sfătui și o va îndruma în clipele tensionate și cel mai important, nu o va părăsi la greu. Cu asemenea prieteni de nădejde, viața nu are cum să fie monotonă. Sunt atât de geloasă pe Valentina.

Am apreciat libertatea protagonistei. Deși ea are o perspectivă diferită asupra vieții decât cea pe care o am eu, în unele privințe simt că gândim ca două surori. Viața e uneori atât de crudă..

  • Deși Valentina a întâlnit mulți bărbați de-a lungul timpului, niciunul nu putea fi comparat cu El. Indiferent de defectele pe care le are, aceasta nu vede și nu vrea să mai simtă pe nimeni alături de ea în afara lui. 




  • Jurnalul primei mele morți este structurată pe capitole, denumirea lor simbolizând orele rămase până la decizia ei finală. În tot acest timp ea discută cu îngerul ei păzitor despre întâmplări ale trecutului ei, ce au adus-o la disperare. Îmi place să cred că de fapt protagonista vorbește cu eul interior, cu propria conștiință și că ea se luptă cu propriile hotărâri.
  • Singurul lucru care m-a deranjat la această carte este limbajul uneori prea vulgar. Unele scene m-au îngrețoșat datorită limbajului neadecvat, dar în rest cartea a fost bine scrisă și chiar am devorat-o.

  • Pentru mine, această carte a fost o lecție de viață, o trezire la realitate. Nu trebuie să ne lăsăm dominați și învinși de suferință și să decădem din cauza pierderii persoanei iubite. Iar dacă ai lângă tine prieteni precum ai Valentinei, atunci consideră-te norocos/norocoasă, căci uneori,sfaturile unui prieten îți pot salva viața ! Sau... iubirea.




Cartea poate fi comandată de aici.




Nota mea pentru această carte este 4/5.



8 comentarii:

  1. Wow, ca la limba romana! Foarte frumoasa recenzia! <3 Poate pun si eu mana pe ea curand. Atatea carti frumoase, of! <3

    RăspundețiȘtergere
  2. Nu am citit cartea. Stiu ca este foarte discutata mai ales datorita limbajului folosit, pe alocuri. Oricum, sunt tentata sa o citesc.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pentru mine, limbajul vulgar nu a fost un obstacol. Am terminat cartea și mi-a plăcut.

      Ștergere
  3. Felicitari pentru recenzie, mi-a placut mult... Abia astept sa o citesc si eu.
    Daca este o carte despre realitatea din zilele astea cu siguranta se va gasi pe noptiera mea, in geanta si in sufletul meu.. nu am citit nicio carte de la aceasta autoare sper sa ma "revansez" fata de mine pentru ca nu am apucat sa-i citesc cartile..

    RăspundețiȘtergere
  4. Nu stiu de ce, dar titlul ma duce cu gandul la Theo Anghel : )). Nu am auzit de aceasta carte, insa luand in considerare recenzia, poate ca o voi citi.

    RăspundețiȘtergere