Recenzie - „Frumusețea lucrurilor trecătoare”, de Andrada Cooș

Titlu: Frumusețea lucrurilor trecătoare

Autoare: Andrada Cooș

Editura: Adenium

Nr. de pagini: 184

Disponibilă: aici.

Proaspat ajunsa in Japonia, Adriana incearca sa se integreze in viata studenteasca, cu rezultate indoielnice. In cele din urma, isi gaseste locul in randul celorlalti studenti straini: australieni petrecareti, englezi plini de ei, finlandezi scandalagii si, bineinteles, singurul alt roman pe care il intalneste acolo. Impreuna, exploreaza temple, incearca diverse chimonouri, participa la ceremonii, viziteaza cluburi de jazz si travestiti si filosofeaza pe tema eternei fascinatii japoneze. O perspectiva plina de umor asupra frumusetii, frustrarilor si nebuniei vietii intr-una dintre cele mai admirate culturi din lume.

Acest roman a deschis în sufletul mea o mică poartă, unde am călătorit până în inima Japoniei și înapoi, având ocazia de a vedea prin ochii autoarei tot ceea ce e mai frumos și încântător în acest loc. 

Am descoperit grădini pline cu cireși ce ornau potecile, unde te simțeai ca și în rai, văzând și stând în acea frumoasă oază de liniște.

Andrada ne oferă experiența pe care a trăit-o în anii studenției, și pot spune că am găsit o  frumoasă poveste conturată și plasată într-un loc minunat de care m-am îndrăgostit, deși nu pot să nu specific că denumirile sunt copleșitoare. Dar este timp să învăț despre ele.

Adriana a ajuns la facultatea din Japonia necunoscând limba, neînțelegând nici măcar semnele din magazine pentru a se orienta. A ajuns aici în urma unor serii de coincidențe: scrisese lucrarea de licență despre presa niponă folosind în biografie o carte scrisă de profesorul de la Universitatea la care ea a aplicat.

Am călătorit cu ea aflând și învățând ce e acela Wagashi-ul (dulciuri tradiționale ce sunt acompaniate cu ceai, mâncându-se înainte de ceai, deoarece acesta era  foarte amar), dar și multe alte curiozități pe care nu o să vi le spun pentru a le putea descoperi singuri.

Adriana a fost acceptată în cercul kurama, unde își poate dezvolta pasiunea de a picta și totodată poate să-şi facă prieteni noi. A fost invitată chiar și la o expoziție de tablouri, unde un tablou cu un câmp multicolor i-a atras atenția. În Japonia descoperi lucruri și persoane noi și te simți compleşit de complexitatea lucrurilor. Sezonul ploios e cel mai dur, începând la sfârșitul lunii mai. Norii se ridică pe cer, căldura se întețește și ajunge până la 35-37 de grade. Cerul rămâne acoperit de norii plumburii, iar ploaia cade. Acestă combinație de căldură și ploaie dau naștere unei umezeli ce-ți înmoaie pielea și hainele, făcându-te  să ți se pară că tot ce atingi este murdar.

Am descoperit și feluri de mâncare, ciudățele pentru mine, dar pot spune că mi-au stârnit curiozitatea atât de mult încât aș gusta dacă mi s-ar oferi. 

Okonomiyaki este un fel de omletă, Yakisoba sunt tăiței cu carne de porc într-un sos dulce, Tokoyaki sunt bile de aluat cu bucăți de caracatiță în mijloc (cu siguranța acest fel l-aș încerca) și Taiyaki sunt vafe sub formă de pește, umplute cu cremă de vanilie sau pastă de fasole roșie. Sunt sigură că sunt extrem de bune toate, din numele lor pompoase.

În acest roman am putut afla atâtea lucruri interesante despre Japonia pe care nu le știam, așa că vă invit și pe voi să descoperiți cultura și civilizația japoneză.

4/5 steluțe pentru că a fost un roman bun, de unde poți afla multe chestii noi.

Mulțumesc autoarei pentru exemplarul oferit!

O puteți găsi pe facebook sau pe site-ul ei personal.

Cartea poate fi achiziționată de aici.

Recenzie realizată de Lina