1. Ce te motivează să scrii?
Motivația perfectă sunt
cititorii mei. Sunt activă pe wattpad din 2015 și oamenii care îmi sunt
alături în permanență sunt imboldul magic pentru ca să mă așez la taste
și să creez, oricat de obosită aş fi.
2. Crezi că anumite cărți sunt scrise cu un motiv anume, adică de a vindeca și de a scăpa de realitatea din zilele noastre?
Cărțile nu vindeca, ci
ne alină sufletul. Ni-l anesteziază și ne readuce uneori speranța, ziua
urmatoare va fi mai senină decât cea în care, poate vedem decat nori de
furtună. Dacă ştim să alegem cărți de calitate, cu un substrat
psihologic bine argumentat, cu siguranță că vom trage anumite
învățăminte care ne vor îndrumam să nu comitem greșeli. Eu cel puțin așa
îmi aleg ceea ce citesc. O carte seacă de emoții și trăiri nu mă
atrage.
3. Cum definești tu realitatea, viața în general, în contextul în care acestea de multe ori sunt dezbătute în cărți?
Datorită faptului că
sunt în brânşă, consider că ficțiunea este o reflexie a realității și
fără acest detaliu o carte ar da senzația de superficialitate. Nu
vorbesc despre cărțile fantasy, cu toate că și acolo se regăsesc
elemente din viața de zi cu zi. Secretul este că atât scriitorul cât și
cititorul să aibă abilitatea să le delimiteze cumva și să nu le
confunde.
4. Crezi că e subțire granița dintre Rai și Iad, în cazul în care cartea ta și titlul produc confuzie? De exemplu eu când am citit titlul cărții m-am gândit automat la războiul unui suflet chinuit de flăcările iadului și a trecutului. Greșesc?
Granița dintre Rai și
Iad este la fel de subțire ca și o pojghiță a unui lac pe cale stă să
se dezghețe în apropierea primăverii. Acum poți fi fericit și poți uita
că nu ești invincibil, că în secunda doi să intervină ceva și să cazi în
extrema cealaltă. Viața mi-a predat această lecție parşivă și am
învățat că trebuie să apreciezi orice clipă care-ți este dacă. Suflet
rebel este zbuciumul unui suflet ce şi-a făcut propriile alegeri, pe
baza unor concepții greșite, nu neaparat unul care a fost aruncat în Iad
și apoi izbăvit. Lupta eroinei debutează tocmai în momentul când i se
ridică valul de pe ochi, dar nu voi da mai multe amănunte , ci voi lăsa
cititorul să-şi formeze propria opinie.
5. De ce ai ales titlul "Suflet rebel"?
Suflet rebel se vrea a
fi strigătul meu pentru femeile ce își înăbușă aspirațiile și
personalitatea. Care își predau de bună voie, dreptul de a fi stăpâne pe
gândirea, trupul și acțiunile lor. Este îndemnul la revoltă pentru cele
care îşi apleacă capul și acceptă ca cineva să le pună lanțuri la mâini
și picioare, doar că acel gardian le-a pus un cerc metalic pe degetul
inelar.
6. Cărțile tale de pe Wattpad emană în primul rând dragoste, sacrificiu și luptă. Pentru dragoste trebuie să lupți mereu și bineînțeles trebuie să fie reciprocă, astfel lupta e în zadar. Crezi că timpul și persoana de lângă tine sunt factori vitali pentru a menține dragostea?
Cineva mi-a spus odată
că iubirea pătimaşă este trecatoare și că odată stinsă flacăra aceea,
rămâne doar respectul și consider că ăsta e răspunsul potrivit la
această întrebare. Dacă o familie nu este construită pe soclul
respectului reciproc și pe încredere, totul se năruie mai devreme sau
mai târziu. Eu în toate proiectele mele Îmi supun personajele unor
teste. Dacă le trec cu brio, dacă ajung să se maturizeze ca și cuplu,
ajung să întemeieze o familie. Dacă nu, nu.
7. Ce te inspiră să scrii?
Orice
lucru poate fi o muză de inspirație. Societatea în care trăim, o
melodie, un zâmbet... Eu colectez din jurul meu toate elementele care mă
ajută să dau o strălucire proiectelor mele.
8. E un drum lung între a-ți așterne gândurile ce-ți zboară prin minte pe o platformă online și între a publica o carte. Cum a fost drumul tău? A fost presărat de obstacole până să ajungi în punctul de-ați ține în mână prima carte?
În cazul meu între a-mi
așterne gândurile și a publica pe wattpad, intervine doar factorul timp.
În ultima periaoada este din ce in ce mai limitat si cu greu imi gasesc
portițe ca să evadez în tranşa necesară scrisului. În cazul doi, cel al
publicării la editură, nu am avut un drum anevoios, deoarece în
momentul în care mi-am descoperit pasiunea pentru scris, nu am avut nici
cea mai minimă intenție de a da formă unei cărți, vreunui proiect al
meu.
Totul ține de ambiție și de cât de mult dorești să-ți
valorifici visele. Obstacolele sunt nesemnificative, în special când ai
de partea ta o echipa valoroasă cum este cea care ma susține pe mine.
Aici mă refer la toată echipa Librex care m-a primit cu brațele
deschise.
9. Se spune că speranța e ultimul lucru ce-l pierdem în viața noastră. Aceasta e scânteia ce va aprinde din nou încrederea în noi. În cartea ta e un ingredient important?
Eroina mea nu speră
într-o eliberare, așadar nu stiu ce ingredient vor decoperi cititorii la
începutul volumului. E mai mult despre resemnare și mai mult un joc al
destinului. Dar da. Speranța n-ar trebui să moara niciodată, pentru că
de aceea ne-a fost înrădăcinată în ADN. Ca să ne fie refugiu. Acum
depinde de fiecare cum știe să și-o întrețină. De cât de puternic și
stabil ne este psihicul.
10. Ai susținut în alt interviu că ești bipolară. Toți confundăm această boală. Te-aş ruga să ne povestești în câteva rânduri cum se manifestă aceasta.
Este exact acelasi lucru
ca și în cazul graniței dintre Rai și Iad. Bine și rău. Eu la asta mă
refeream când am declarat ca sunt bipolară :) Pot să plang și să simt că
sunt la pământ, dar în secunda doi mă pot ridica și zâmbi. Pot să țip
și să mă comport irațional, dar imediat pot gândi la rece. Pot fi
copilaroasă și să mă tăvălesc pe jos cu fiica mea, dar instant pot
deveni femeia matura capabilă să ia decizii. Mă modelez rapid pe ceea ce
mi se cere trecând cu ușurință de la o stare la alta, de la un pol la
altul, fără a fi, zic eu, o persoană falsă, cu toate că boala în sine se
refera la tulburari grave de personalitate ce necesită un tratament
permanent și o atenție sporită la factorii de stres ce pot da naștere
unor crize care pot afecta în special membrii familiei.
11. Și cum îmi doresc să fie un interviu diferit, te provoc sa ne spui un secret.
Provocare acceptata! :)
Am nopți în care mă trezesc undeva pe la patru dimineața, merg la
frigider și savurez doua cubulețe de ciocolată. Pe întuneric, întregul
minut cât dulcele mi se topește în gură, îmi permit să nu mă gândesc la
calorii!😁
oh, si eu sunt bipolara! cred ca ar trebui sa i citesc cartile. :))
RăspundețiȘtergere