„Al nostru este cerul” ― O poveste tristă despre familie, speranță, iubire și pierderi

Titlu original: We Own the Sky

Autoare: Luke Allnutt

Editura: Herg Benet

Colecție: Passport

Nr. de pagini: 352

Disponibilă: aici

Rating: ★★★★

Al nostru este cerul de Luke Allnutt este un roman cu o poveste dureros de frumoasă. Este un tribut pentru dragostea dintre un tată și un fiu, o lecție de viață atât pentru părinți, cât și pentru copii, un răcnet puternic al unei persoane care a pierdut tot ce avea mai important în viață.

Romanul lui Allnutt este profund și marcant, despre familie, speranță, iubire și pierderi. Autorul are un stil unic de a descrie trăirile personajelor, iar naturalețea povestirii și realismul întâmplărilor te fac să simți totul la un alt nivel față de o oarecare operă ficțională.

M-a impresionat totul la această carte și deși nu părea a fi genul meu, am rezonat cu personajele, cu emoția ce s-a vrut a fi transmisă și cu simplitatea cu care au fost așezate cuvintele pe foaie. E genul de roman pe care îl citești dintr-o răsuflare, care te bulversează și care schimbă ceva în tine la final.

Această călatorie tragică m-a maturizat și m-a ajutat să realizez la final un lucru foarte important: fericirea este trecătoare. Trebuie să ne bucurăm de fiecare moment pe care-l putem avea alături de persoana iubită, pentru că nu vom ști niciodată când va veni deznodământul care va schimba totul în viața noastră.

Al nostru este cerul este una dintre cele mai dure, triste și sfâșietoare lecturi de care am avut parte anul acesta și o pot considera o carte care-mi va rămâne mereu în inimă și minte. Nu contează că citești mai des SF, Fantasy, Romance sau Thriller, cartea asta se va plia oricum gusturilor tale și o vei devora într-o singură zi.

Deși este o carte despre pierdere, nu va fi o lectură deprimantă. Se pune accentul mai mult pe teme precum speranța și visele pentru viitor. Am plâns și m-am rugat pentru destinul lui Jack în timp ce citeam, am suferit în tăcere odată cu Rob și Anna (cei doi părinți) și am urmărit cu sufletul la gură fiecare gând, emoție și acțiune a personajelor.

O carte minunată pe care o recomand fără ezitare oricui și pe care o consider un must-read dacă empatizați cu poveștile triste. P.S.: Asigură-te că ai lângă tine și un pachet de șervețele.

Rob, Anna și fiul lor, Jack, te cuceresc încă din primele capitole și reușesc, totuși, să îți frângă inima până la final. Povestea lor poate fi a oricărei familii pentru că este realistă și se distanțează de conceptul de ficțiune.

Cum se simte un părinte când primește vestea cumplită că propriul copil este diagnosticat cu o tumoră canceroasă pe creier?

Viața fericită a familiei Coates nu durează prea mult, iar intriga se declanșează odată cu momentul în care părinții primesc vestea tristă despre diagnosticul lui Jack, care tulbură întregul echilibru și schimbă totul. Întregul roman alternează între cele trei mari repere temporale: trecutul, prezentul și viitorul.

Autorul redă momentele vesele de dinaintea diagnosticului, clipele tensionante și disperate pe care le trăiesc Rob și Anna în timp ce află de boala copilului, dar avem parte și de mici fragmente dintr-un viitor incert. Un puzzle pe care Luke Allnutt ne lasă pe noi să-l rezolvăm.

Autorul ne vorbește despre lucruri reale care se pot întâmpla oricui și despre fragilitatea vieții, lăsându-ne la final cu o mulțime de lecții din care putem învăța ceva.

Mai multe nu vreau să vă povestesc despre acțiune pentru că nu am cum să evit spoilerele. Dar vă las pe voi să citiți cartea și să simțiți pe pielea voastră pierderea unei persoane dragi.