Recenzie - „Forțe ale naturii. Moartea vie”, de Daniela Faur

Titlu: Moartea vie

Autoare: Daniela Faur

Editura: Pavcon

Nr. de pagini: 264

Serie/trilogie: Forțe ale naturii

Categorii: Science-Fiction, Fantasy

Disponibilă: aici.

Plonjează cu încredere într-un univers în care visai de mult timp să ajungi. Acel univers unde oameni obişnuiţi îşi descoperă deodată forţe noi, menite să le transforme vieţile şi pe ei înşişi în... altceva. Caută adânc în tine şi cercetează cu mare atenţie, fiindcă s-ar putea să descoperi o fiinţă despre care habar nu aveai că poate fi... altceva, că poate face... altceva şi, mai ales, că poate obţine... altceva de la viaţa ei.

Ciclul Forţe ale Naturii, care începe, iată, cu acest prim volum - Moartea Vie - te va purta într-o lume în care cele patru elemente ale Naturii - Focul, Aerul, Apa şi Pământul - duc o luptă acerbă spre a cuceri întâietate în existenţele unor eroi de care te vei îndrăgosti iremediabil.

Mă bucur să vad că literatura română excelează. Cine credea că românii au o imaginație atât de bogată?

Deși nu mă așteptam ca în primă fază să-mi placă, a avut o scânteie prin care m-a atras această carte. În primul rând, tema mi s-a părut originală, n-am mai citit ceva asemănător până acum, iar în al doilea rând, momentele de suspans apar des și curiozitatea mi-a crescut la nivel maxim citind .

Îmi permit să spun despre Daniela că este cu adevărat o visătoare, cu un mare potențial, și asta nu poate însemna nimic altceva decât.. bine.  Din câte am înțeles, Forțe ale naturii este romanul ei de debut, nescriind altceva până acum.

Cum spuneam, tema mi s-a părut originală, un subiect care după părerea mea nu a fost atât de abordat în cărțile romance-fantasy. Cartea mi-a oferit un neterminat mindblow, ca la final să primesc marele și nelipsitul mindfuck.

De ce să citiți cartea? 

Pentru că are o temă frumoasă, este ușor de citit și suspansul este la el acasă. Eu zic să dați o șansă cărții.

Cartea are două planuri pararele, în care sunt încadrate două familii. Din prima familie, sau familia ”fericită” (cum îmi place mie s-o numesc) fac parte Robert, Ema și Maia, și din cea de-a doua, Mona și Eric, mai exact: tatăl și fiica.

În timp ce Maia, Ema și Robert își duc viața fericită, bogată și plină de perfecțiune, Mona și Eric caută disperați femeia care le-a fost alături până în ziua în care a dipărut, fără vreo explicație și fără a lăsa vreun indiciu în urma ei. Dispariția ei a condus la ruperea relației tată-fiică, cândva foarte puternică între cei doi.

Deși familiile sunt prezentate în pararel, ele au ceva în comun, ceva foarte puternic, ceva ce va ajunge la final să distrugă perfecțiunea și să reunească ceea ce a fost împărțit de mult.

Acțiunea cărții se învârte în jurul semnelor zodiacale și a elementelor care le definesc pe fiecare în parte: Apa, Aerul, Focul și Pământul.

Deși din câte v-am prezentat până acum pare a fi doar fantasy, pe alocuri se ascunde și o poveste de dragoste care arată ce însemnă încrederea, susținerea și sinceritatea în viața de cuplu, și cel mai important, ce înseamnă să lupți pentru cel ce-l iubești.

Sânge, iubire, luptă, foc, aer, apă, pământ, minciună și adevăr, toate încadrate în 264 de pagini. 

Ce alte motive v-ar mai trebui să dați o șansă cărții? 

  Mona   - este cel mai complex și cel mai bine prezentat personaj, după părerea mea. Deși acțiunea se împarte în două planuri, la final acestea se împletesc și o au pe Mona în centru, deci acțiunea se bazează mai mult pe trăirile si deciziile ei. Mi-a plăcut cel mai mult la ea faptul că este încăpățânată si ambițioasă și a reușit să mă enerveze foarte mult pe parcursul întregii cărți (faptul că m-a enervat, denotă că nu este un personaj plictisitor și că mi-a atras mult atenția)

  Robert   - este personajul pe care l-am urât din prima secundă, deși avea prestanța de soț iubitor, un om demn de respect. A fost ceva la el ce nu mi-a plăcut și mă făcea să-l detest. Probabil falsitatea lui pe care am simțit-o cu ușurință.

  David   - mi s-a părut și încă mi se pare, cel mai misterios dintre personaje, tocmai de aceea mi-a plăcut cel mai mult, cred.

  Eric   - este personajul pe care l-am înțeles cel mai greu, la început, dar pot spune că reprezintă modelul de personaj pe care să-l urmezi în viață.

Un roman plin de suspans, cu o temă originală care merită 4/5 steluțe.

Mulțumesc autoarei pentru exemplarul trimis și pentru frumoasa dedicație!